„Mai însetat-astept decât ogorul
sa potopesti dorinta-mi arzatoare,
dar nu uita ca nu esti decât norul
ce-mi întretine dorul meu de soare...
Iar daca treci ca umbra, ca fiorul,
puteri s-aduni din nevazuta-ti mare,
pâna revii, îti duc si tie dorul,
statornica prin vremea schimbatoare,
asa cum ne-a lasat Cârmuitorul..."