Tu ce grădini sărace-ai îngrijit
şi câte vieţi rănite-ai ocrotit?!
Nebănuind cât le era de greu,
credeai că Îl iubeşti pe DUMNEZEU?!
Şi pe câţi semeni tu i-ai ajutat
de-a nu cădea-n ispită şi păcat
când Cel Viclean i-ademenea mereu?!
Mai crezi că L-ai iubit pe Dumnezeu?
Iar dacă eşti puternic şi bogat,
nu simţi că numai El te-a ajutat,
că de aceea eşti şi tu dator
de-a fi şi altora de ajutor?
Ca să nu-I pui la mare încercare
puterea de răbdare şi iertare,
găteşte-te precum se şi cuvine,
că Dumnezeu va coborî prin tine,
să îl ajuţi pe nevoiaş, creştine!
